Ancora Social și-a propus ca în următorii 10 ani, toți tinerii cu vârste cuprinse între 16-25 ani din centrele de plasament din România, persoanele cu dizabilități și alte persoane aflate în situații vulnerabile, să fie consiliate și să obțină sprijin consistent pentru a-și începe cariera, și/sau în a-și găsi un loc de muncă potrivit cu pregătirea, abilitățile și dorințele lor.
România a avut la sfârșitul lunii iunie 2021, conform datelor preluate de pe portalul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, o rată a șomajului de 3,00% , mai exact un număr de 262.131 persoane nu avea un loc de muncă. Din totalul de 262.131 persoane, 123.133 sunt de sex feminin iar 138.998 este reprezentat de persoanele de sex masculin. Pe medii de rezidență, numărul celor fără un loc de muncă la finele lunii iunie se prezintă astfel: 82.442 șomeri provin din mediul urban iar 179.689 șomeri se află în mediul rural.
Structura șomajului după nivelul de instruire este împărțită în două tipuri: persoane fără studii și cei cu nivel de instruire primar ce au o pondere însemnată în totalul șomerilor de 28,84% înregistrați în evidențele Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă. Șomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 29,93% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 5,72%.
Prin aplicarea măsurilor de stimulare a ocupării prevăzute de legislația în vigoare de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, în primul semestru al anului 2021 au fost ocupate pe piața forței de muncă 118.066 de persoane (ceea ce înseamnă că aproximativ 51% din cele 231.397 de persoane au beneficiat de servicii specializate de ocupare, sau au fost cuprinse în măsuri de stimulare).
Astfel, prin acordarea de subvenții oferite angajatorilor (conform Legii nr. 76/2002 cu modificările și completările ulterioare) au fost încadrate un număr de 10.491 de persoane, după cum urmează: 9.189 de șomeri peste 45 ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, 1.007 tineri NEET*, 257 absolvenți ai instituțiilor de învățământ, 48 persoane cu handicap, 28 persoane care mai au 5 ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare, 28 șomeri de lungă durată, 5 tineri cu risc de marginalizare socială.
*termen ce se folosește pentru a descrie categoria de persoane ce nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare
Județul Cluj are o rată a șomajului de 1.45%, mai exact un număr de 6.068 de persoane sunt în căutarea unui loc de muncă, dintre care 3.261 de persoane este reprezentat de persoanele de sex feminin.
Tabloul de mai sus ne arată o nevoie acută de a veni în sprijinul acestor persoane, iar o întreprindere socială ca cea care face obiectivul acestui articol, reprezintă pentru mulți o oază de speranță. Plasarea pe piața muncii a persoanelor ce provin din diferite grupuri vulnerabile, este una dintre cele mai mari provocări pe care instituțiile publice și private le au de înfruntat. Deși există avantaje legislative care să încurajeze sectorul privat și public angajarea acestor persoane, cred că șansa cea mai mare de reușită o reprezintă abilitățile de comunicare și negociere pe care le are persoana ce face intermedierea de angajare.
Economia socială are ca scop: eradicarea sărăciei și evitarea marginalizării și excluziunii sociale a celor ce se află în categoria de risc. Pentru susținerea acestui scop, a fost elaborat proiectul de lege 219/2015 privind economia socială ce și-a propus să sprijine actorii sociali dornici de a răspunde nevoilor celor dezavantajați.
Potrivit legii 292/2011 a asistenței sociale, grupul vulnerabil este format dintr-un număr de persoane sau familii ce sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai.
Pentru a înțelege mai ușor vulnerabilitatea socială în care se află aceste persoane, Ștefan Cojocaru (2003) spune că aceasta conduce la fenomene sociale conexe cum ar fi marginalizarea, excluderea socială și stigmatizarea. Toate aceste elemente, fac ca persoanele respective să fie situate pe poziții marginale. Acest lucru este dezavantajos pentru indivizii în cauză, și disfuncțional pentru sistemul social. Resursele neutilizate ale sistemului social devin surse de apariție a unor fenomene disfuncționale.
Pentru a putea răspunde cu exactitate nevoilor din comunitatea unde se află persoana aflată în dificultate, este necesară o intervenție personalizată care are ca obiectiv principal modificarea situației clientului prin acțiuni exterioare la nivel individual.
Din anul 2011 și până în acest moment tot mai multe întreprinderi sociale au fost înființate, pentru a ajuta persoana vulnerabilă să iasă din situația precară în care aceasta se află, oferindu-i acesteia șansa de a duce o viață normală prin implicarea clientului la buna dezvoltare a calității vieții. La nivelul județului Cluj există un număr de 49 de întreprinderi sociale active, cu diverse domenii de activitate, dintre acestea o singură întreprindere este specializată pe servicii de resurse umane.
Categoriile de persoane provenite din grupuri vulnerabile sunt familiile care sunt în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenței de droguri/alcool, tineri ce se pregătesc să iasă din sistemul de protecție a copilului sau au părăsit instituția închisă, persoanelor de etnie rromă, categorie ce se află de asemenea într-un risc de excluziune socială datorită etichetelor ce le-au fost ”oferite” de-a lungul timpului de către societate, ori a altor situații ce conduc la vulnerabilitate economică și socială.
Dezavantajele/dificultățile cu care pornesc în drumul vieții persoanele provenite din grupurile vulnerabile
Dacă ar fi să facem o referire la tinerii ce părăsesc instituția închisă, voi face referire la însăși faptul că aceștia au fost privați de a avea o viață normală care să se dezvolte în familie, iar efectele instituționalizării sunt mult mai multe decât poate ne-am imagina. Printre efectele instituționalizării unui copil voi aminti nesiguranța în cei din jur (datorată abandonului), accesul la o educație normală scăzută, lipsa iubirii (pe care o credem fundamentul dezvoltării fiecărui individ), dificultăți în a se descurca pe cont propriu (acest lucru se datorează lipsei de implicare din partea celor ce ar fi trebuit să-i ajute în acest sens).
Persoanele de etnie rromă au ca dezavantaj însăși eticheta dată de societate ca fiind niște actori sociali cărora nu le place să li se spună ce trebuie să facă, aceștia neavând reguli, nu sunt deloc în asentimentul ideii de muncă onestă, iar tot ceea ce vor să facă este să aibă programul după bunul lor plac. Pentru această categorie este extrem de dificil să sensibilizezi un potențial angajator să accepte ”provocarea” de a investi încredere în această categorie de persoane, pentru ca la final să o și angajeze. Am toată convingerea că sunt multe persoane din această categorie ce a reușit să se auto-depășească, însă trebuie să fim realiști că numărul acestora este foarte mic în comparație cu cealaltă parte.
Persoanele cu dizabilități dobândite sau nu, au și acestea dezavantaje, iar unul dintre ele este imposibilitatea de a accesa orice tip de muncă, căci unii au nevoie de însoțitor pentru a se putea deplasa la locul de muncă. Multe persoane din această categorie renunță poate chiar și la ideea de a urma studii liceale sau chiar universitare datorită lipsei de accesibilitate la aceste locuri. Din fericire în ultimul timp tot mai multe instituții universitare au înțeles pe deplin faptul că și această categorie trebuie susținută și încurajată să fie parte integrantă din comunitate, motiv pentru care unul chiar au reușit să accesibilizeze clădirile. Ba mai mult, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are înființat la nivelul acesteia și un Birou al Studenților cu Dizabilități, ce are ca scop sprijinirea acestor persoane în a se integra mai ușor în mediul academic dar și punându-le la dispoziție câteva modalități prin care aceștia se pot implica la dezvoltarea departamentului.
Fiecare dintre aceste persoane vin în viață cu o multitudine de probleme, iar existență unei întreprinderi sociale ce și-a propus să le vină în sprijinul acestora nu poate fi văzută decât ca un lucru dezirabil atât pentru persoana vulnerabilă, cât mai ales pentru comunitate. Prin activitatea lor Ancora Social, ceea și-a propus să facă este să răspundă unor nevoi de bază a unor persoane ce poate au încercat peste tot însă nu au primit ajutorul dorit. Prin plasarea pe piața muncii a acestora, întreprinderea socială de față ajută la creșterea încrederii în forțele proprii, dezvoltarea independenței financiare, chiar la responsabilizarea unor actori sociali dornici de a contribui la buna dezvoltare a comunității unde aceștia se află. De asemenea, întrerpinderea socială clujeană, încurajează persoanele vulnerabile să aibă curajul în a visa la lucruri și mai mărețe, să aibă împlinire sufletească, sănătate fizică-psihică-emoțională și cu siguranță lista poate continua.
Întreprinderea clujeană Ancora Social, trebuie văzută ca un partener al comunității, căci aceasta nu face altceva decât să vină în ajutorul instituțiilor de stat și să preia o parte din povara acestora, punându-și la dispoziția comunității toate resursele pe care aceasta le are în vederea ameliorării problemelor din comunitate.
O ancoră în societate pentru cei dezavantajați socio-economic
La nivelul țării există doar două businessuri sociale ce au ca domeniu de activitate servicii de resurse umane. O astfel de întreprindere se află la Iași iar cealaltă în Cluj-Napoca.
Ancora Social este o întreprindere socială care a luat ființă la inițiativa a patru persoane, în octombrie 2020, din dorința de a fi alături de persoanele în nevoi mai eficient, adică oferindu-le acestora posibilitatea de a intra mai ușor pe piața muncii. Sprijinul pe care aceștia s-au hotărât să-l acorde a fost gândit a fi implementat la nivelul întregului județ Cluj, aria de acoperire fiind una mult mai mare. Domeniul de activitate a întreprinderii este specializat pe resurse umane și vine ca o nevoie acută de sprijinire a persoanelor provenite din grupuri vulnerabile, ajutându-le pe acestea să-și câștige independența financiară și demnitatea.
Întreprinderea de față are o activitate extrem de intensă, mai ales că aceasta încearcă să răspundă atât nevoilor ce vin din partea companiilor ce apelează la serviciile lor, cât și a celor mai puțini avantajați.
În rândurile ce urmează, voi încerca să evidențiez o parte din ceea ce face întreprinderea socială de la Cluj, prin cele două tipuri de servicii pe care le-a gândit, și anume: servicii oferite companiilor și servicii de resurse umane oferite persoanelor dezavantajate.
Serviciile oferite companiilor și persoanelor în nevoi sunt variate, iar printre acestea voi enumera: (1) recrutare și selecție, persoane din grupuri vulnerabile; (2) consultanță și prezentare beneficiilor angajării unei persoane provenite din grupuri vulnerabile potențialilor angajatori; (3) consultanță – politici CSR & HR, având ca arii: educație, comunitate, incluziune socială, diversiune, cât și eradicarea sărăciei; (4) sprijin în dezvoltarea de programe de reinserție profesională; (5) evaluare-profilare-consiliere în carieră a candidaților din categoriile defavorizate, înainte ca aceștia să fie propuși spre angajare; (6) integration management pentru angajat, ce se realizează prin servicii de coaching pentru o perioadă de trei luni de la data angajării beneficiarilor direcți ai întreprinderii. (7) Totodată, aceștia își îndreaptă atenția și către echipa cu care viitorul angajat va lucra, printr-un serviciu de integration management, cu condiția ca acestea să facă parte din echipa respectivă de lucru. Un alt serviciu pe care întreprinderea socială clujeană îl oferă este pentru persoana cu dizabilitate, și anume oferirea de consultanță pentru integrarea acesteia la locul de muncă (acest lucru implică adaptarea clădirilor/locurilor de muncă unde urmează să activeze persoana în cauză).
Printre realizările mărețe cu care se mândrește întreprinderea, voi menționa faptul că după un an de zile de la înființare, aceasta a reușit să plaseze pe piața muncii un număr de douăsprezece persoane, iar patruzeci de persoane au avut deja parte de consiliere vocațională și îndrumare în vederea identificării unui loc de muncă, potrivit acestora. Această activitate este realizată de o echipă disciplinară, formată din Managerul de Resurse Umane și Psiholog.
În următorii trei ani de la înființarea întreprinderii, antreprenorii sociali și-au propus ca focusul lor să fie axat pe nevoile tinerilor cu vârste cuprinse între 16-25 ani ce se află în centrele de plasament sau le-au părăsit, din județul Cluj. Primul pas în demersul acestora este acela de a demara o campanie de conștientizare și sensibilizare a comunității clujene de business cu privire la provocările pe care le întâmpină persoanele aflate în situații vulnerabile. Totodată, aceștia și-au propus să ofere și informații cu privire la beneficiile pe care le pot obține companiile prin angajarea și integrarea în muncă a acestor categorii.
Echipa clujeană consideră că demnitatea umană este o valoare primordială și aceasta trebuie respectată și protejată. Totodată, aceasta susține că depinde în mare măsură și de libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă; motiv pentru care, sunt dedicați în a facilita accesul pe piața muncii și sprijinirea a cât mai multor persoane aflate în situații vulnerabile. Astfel că, prin serviciile pe care le oferă companiilor, 90% din profitul acesteia este reinvestit în misiunea socială a acestui business.
Ca viziune, Ancora Social și-a propus ca în următorii 10 ani, toți tinerii cu vârste cuprinse între 16-25 ani din centrele de plasament din România, persoanele cu dizabilități și alte persoane aflate în situații vulnerabile, să fie consiliate și să obțină sprijin consistent pentru a-și începe cariera, și/sau în a-și găsi un loc de muncă potrivit cu pregătirea, abilitățile și dorințele lor.
Un alt obiectiv al A.S. este ca persoanele ce sunt sprijinite în identificarea unui loc de muncă, să fie implicate 100%, atât la locul de muncă pe care îl primesc cât și în ceea ce privește metodele de suport pe care le primesc în mod gratuit. În acest fel, munca acestei întreprinderi sociale nu este desfășurată în zadar, iar aceste persoane vor fi dedicate dezvoltării lor profesionale și personale, cu condiția de a fi deschise și dedicate schimbării condițiilor de viață, pe care le au.
Satisfacția întreprinderii sociale este reprezentată de păstrarea locului de muncă pe termen lung și obținerea independenței financiare de către persoanele (inițial) vulnerabile; astfel, aceștia pot deveni exemple pentru alte persoane aflate în dificultate.
O comunitate prosperă este definită prin prisma persoanelor ce o compun, adică prin modul în care aceștia aleg să facă front comun în sprijinirea persoanelor ce au nevoie de ajutorul celor din jur. Comunitatea poate fi puternică, doar atunci când sectorul economic-privat, sectorul public de stat și societatea civilă își dau mâna pentru a ajuta la ameliorarea/rezolvarea problemelor cu care comunitățile se confruntă.
Antreprenorii sociali trebuie văzuți ca parteneri ai comunității, căci aceștia nu fac altceva decât să vină în sprijinul instituțiilor de stat și să preia o parte din povara acestora, punându-și la dispoziție toate resursele pe care le au în vederea ameliorării situațiilor dificile.
Bibliografie:
Cojocaru. Ș., 2003, ”Vulnerabilitate socială și intervenție” în Tratat de Asistență Socială, Polirom, Iași, p.542
Legislație
Legea 219/2015 – legea economiei sociale
Legea 292/2011 – legea asistenței sociale
Legea 448/2006 – legea protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap
Webgrafie
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă – www.anofm.ro
Ancora Social – www.ancorasocial.ro
Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții – andpdca.gov.ro/w/date-statistice-copii-si-adoptii/?fbclid=IwAR1FuSXhAZsv4gYc6AO37txQ-8j4uCIZhm2xMAzevmQbcceAM2WBI1L-KkM, accesat la data de 16.10.2021
Biroul Studenților cu Dizabilități – bsd.centre.ubbcluj.ro/ro/
Ministerul Muncii și Protecției Sociale, https://mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/Somaj_jud_092021.pdf, accesat în data de 24.11.2021
Muga, M., (coordonator), Secretar de stat în Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei – Departamentul „Asistență Socială și Politici Familiale, 2005, Studiu privind situația tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului, realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, p. 5
Institutul Național de Statistică – Direcția Județeană de Statistică CLUJ, https://cluj.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/populatia/, accesat la data de 22.11.2021
Stelian Juganu,
Masterand – Managementul Serviciilor Sociale,
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială,
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca