Voluntariatul ca stil de viață

Voluntariatul ca stil de viață

În luna octombrie 2022 s-au împlinit  17 ani de voluntariat pentru mine, fiind de departe, cea mai frumoasă perioadă din viața mea. Mai exact, povestea mea în lumea voluntariatului a început în primul an de facultate (2005), când una dintre organizațiile din Cluj-Napoca recruta voluntari pentru activitățile administrative ale acesteia. Anunțul era afișat în cadrul facultății unde eram student, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Necunoscând pe cineva acolo nu am avut mare curaj să mă înscriu, însă aflând mai apoi că am colegi care sunt deja voluntari în cadrul ONG-ului, am îndrăznit și eu. Decizia de a deveni voluntar a fost mânată de dorința de a mă face util comunității unde aveam să-mi fac un rost în viață,  și așa m-am înrolat în cea mai frumoasă misiune: dăruirea de sine pentru cei dezavantajați.

Prima organizație în cadrul căreia am început să voluntariez se numește  “Societatea Română de Cancer” din Cluj-Napoca, iar pentru mine aceasta va rămâne mereu prima mea dragoste în ceea ce am făcut până acum în calitate de voluntar. Am fost implicat atunci în activități administrative precum: răspuns la telefon, xeroxat acte, îndosariat, contactat medici de familie pentru diferite acțiuni ale organizației, distribuit materiale informative pentru publicul larg, etc. Îmi plăcea atât de mult ceea ce făceam încât s-a născut în mine dorința de a mă implica și mai mult în activități de voluntariat astfel că, în scurt timp, ajunsesem sa activez și în alte două organizații. Desigur, tot ca voluntar. Era fascinant pentru mine să ”alerg” de la o acțiune la alta, fără a simți oboseala.

Pentru mine voluntariatul a însemnat rampa mea de lansare în evoluția mea personală, iar de atunci încerc să produc schimbare în jurul meu ori de câte ori am ocazia, pentru că a face bine este bine.

Pentru persoanele care nu au făcut voluntariat încă și nu știu ce implică acesta, mai jos vă redau câteva definiții care sper să facă puțină lumină în a înțelege mai ușor această lume.

Voluntariatul este puntea care poate duce actorul social către o lume, în care oamenii responsabili luptă pentru bunăstarea societății și a comunității în care aceștia își desfășoară activitatea socio-profesională, indiferent de perioada de timp în care se implică. (Juganu, 2012)

Proiectul de lege a voluntariatului, definește activitatea ca fiind una de interes public desfășurată din proprie inițiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială. (Legea voluntariatului, nr. 195/2001)

Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca definește voluntariatul ca fiind acea activitate desfășurată din proprie inițiativă de către o persoană fizică prin care aceasta își oferă timpul, talentul, energia, cunoștințele și abilitățile în folosul comunității, fără a fi recompensat material, în domenii variate cum ar fi: social, sănătate, cultural, civic, protecția mediului, ș.a.m.d. (Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca, 2008)

Pentru a înțelege mai bine cum a evoluat voluntariatul în România, portalul voluntareuropean.ro menționează faptul că această activitate nobilă a început să prindă viață în țara noastră după anul 1990, când organizații internaționale precum Peace Corps au început să plaseze voluntari străini în țara noastră. Pe lângă Peace Corps, alte organizații non-guvernamentale precum World Vision, Habitat For Humanity sau Save The Children au început să își stabilească filiale în România, aducând totodată cu ele experiența în lucrul cu voluntarii și coordonarea acestora. În aceeași perioadă, ONG-urile românești, încep la rândul lor, timid să implice voluntari locali în activitățile acestora, iar din 1997 încep să apară primele centre de voluntariat. (Juganu, Evoluția voluntariatului în România, 2012)

Totodată, de mulți ani în România au fost adoptate zile specifice voluntariatului, care au rolul de a marca existența acestei activități nobile, iar printre acestea se numără Săptămâna Națională a Voluntariatului, Ziua Internațională a Coordonatorului de voluntari cât și Ziua Internațională a Voluntarului.

Organizația Națiunilor Unite a declarat în 1985 ziua de 5 decembrie ca fiind Ziua Internațională a Voluntarilor, sărbătorită de atunci în întreaga lume. România a adoptat această zi dedicată tuturor voluntarilor în anul 2000, la inițiativa Centrului de Resurse pentru Voluntariat Pro Vobis, un centru local la acea vreme. Scopul pe care îl are această sărbătoare, este acela de a mulțumi public tuturor celor ce oferă din timpul lor pentru a îmbunătăți comunitățile din care aceștia fac parte, și totodată, un prilej de aducere aminte a celor ce susțin acțiunile de voluntariat: sponsori, parteneri, colaboratori, jurnaliști ce promovează mișcarea voluntariatului și donatori. Contribuția fiecăruia este extrem de importantă, pentru că unul fără celălalt nu pot schimba lumea în bine.

În momentul de față sunt masterand în cadrul programului Managementul Serviciilor Sociale, din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai, iar ca lucrare de disertație mi-am propus să abordez modul în care voluntariatul este eficient în evoluția personală a unui angajat ce voluntariază. Pentru început am inițiat un chestionar adresat  persoanelor din cercul meu de cunoștințe, care știam că au voluntariat sau încă voluntariază, pentru a vedea ce a însemnat sau înseamnă pentru ei voluntariatul.

Perioada de aplicare a chestionarului a fost 14-25 noiembrie a.c.

Chestionarul realizat a fost aplicat prin metoda CAWI, fiind o tehnică de obținere a informațiilor, prin intermediul căreia respondentul este încurajat să completeze un formular inserat pe o pagină web, cu ajutorul căruia cercetătorul culege informațiile necesare cercetării sale. Linkul prin care respondenții au fost încurajați să participe la această simulare a fost distribuit în primă fază în rândul cunoștințelor, pentru ca după câteva zile acesta să fie postat și pe rețelele de socializare (Facebook și Instagram).

Rezultatele preliminare ale chestionarului

Pentru a cunoaște mai bine persoanele care oferă din timpul lor în folosul comunității, indiferent de domeniul de activitate sau de tipul de activitate în care sunt implicați acestea, au fost adresate întrebări în așa fel încât să se poată construi mai ușor un profil al acestora.

Au dat curs solicitării mele un număr de 68 de respondenți, dintre care 76,5 % sunt persoane de sex feminin, acestea fiind cele mai implicate în comunitate. Restul de 23,5% reprezintă persoanele de sex masculin. Vârsta persoanelor care au răspuns întrebărilor este cuprinsă între 16 și 68 ani.

Cei 68 de respondenți au nivel educațional: Liceal, Postliceal, Universitar – nivel licență, Universitar – nivel master, Curs postuniversitar și Doctorat. Persoanele cele mai implicate în acțiunile de voluntariat sunt cele cu nivel educațional universitar-nivel licență, într-o proporție de 73,5%. Cele mai puține persoane implicate în acțiuni benevole sunt cele cu nivel educațional postliceal, în proporție de 2,9%. Iar cei cu nivel educațional liceal reprezintă 14,7%  din totalul respondenților.

Din lotul de 68 de persoane, 76,5% dintre persoanele chestionate activează în momentul de față într-o formă sau alta ca voluntari (cu contract de voluntariat sau fără), iar ceilalți 23,5% momentan nu mai voluntariază.

Un alt punct pe care mi-am dorit să-l evidențiez în această simulare, a fost acela de a afla perioada de când respondenții sunt voluntari. Rezultatele au arătat că cele mai multe persoane, în proporție de 17,65% voluntariază de 5 ani.

 39,7% dintre voluntari au activat în ultimii doi ani într-o formă legală (cu contract de voluntariat), în timp ce 60,3% dintre respondenți nu au avut încheiat un document.

Acest lucru poate să însemne că, cei 39,7% au voluntariat într-o organizație gazdă iar ceilalți de 60,3% au fost implicați în acțiuni periodice sau au avut acțiuni de voluntariat desfășurate în grupuri organizate.

Pentru a evalua mai ușor răspunsurile date de persoanele chestionate, întrebările au fost construite având o scală de evaluare. Astfel, scala este de la 1 la 5, 1 însemnând DELOC iar 5 însemnând FOARTE MULT.

 88,2% dintre respondenți au decis să devină voluntari foarte mult din dorința de a ajuta, iar 63,2% au ales ca motiv de implicare în acțiunile benevole dorința de a se dezvolta.

Deși legea voluntariatului, printr-o directivă Europeană încurajează angajatorii să recunoască voluntariatul ca experiență profesională (cu condiția ca experiența acumulată să aibă legătură cu locul de muncă pentru care candidează persoană în cauză), 44,1% dintre respondenți au spus că nu au voluntariat pentru îmbogățirea curriculumului vitae. În schimb 14,7% au spus că decizia de a voluntaria a fost pentru îmbogățirea CV-ului.

Acest lucru ne arată faptul că majoritatea voluntarilor chestionați, nu au efectuat muncă voluntară condiționată (nu au avut ca scop alte foloase).

Un alt motiv pentru care respondenții, în proporție de 25% au ales să voluntarieze aproape  și pentru lărgirea rețelei sociale.

Experiențele noi pe care voluntarii le pot trăi este reprezentat în proporție de 57,4% ca motiv de implicare în activități de voluntariat. În timp ce 2,9% dintre respondenți nu au ales ca motiv de implicare această oportunitate.

Domeniul cel mai ”căutat” de respondenți a fost cel al sectorului social, unde se poate vedea o implicare de 65%. Educația este  pe locul doi, cu un procentaj de 21% de persoane implicate. La polul opus se află domeniul politic, cu 1%.

Activitățile în care au fost cel mai mult implicați voluntarii sunt cele recreative, desfășurate în beneficiul persoanelor provenite din grupuri vulnerabile (copii, persoane vârstnice, persoane cu nevoi speciale), în proporție de 28,17%. Pe locul doi se află activitățile de strângeri de fonduri, într-un procentaj de 14,08%, urmat de coordonarea de proiecte și coordonarea de  voluntari (9,85%).

Orașele în care au voluntariat respondenții în ultimii doi ani sunt: Cluj-Napoca, București, Bistrița, Iași, Brașov, Craiova, Galați, Gârbovi, Orăștie, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Roșiori de Vede, Sighetu Marmației, St Nazaire, Suceava, Timișoara, Wroclaw (Polonia) și Zalău.

Cei mai mulți respondenți au voluntariat în Cluj-Napoca în ultimii doi ani, în proporție de 62,86%, 8,56% în București, 4,29% în Bistrița, 2,86 în Iași, iar restul de 21,43% în celelalte orașe ce pot fi observate în graficul de mai sus.

La întrebarea ”Care ar trebui să fie caracteristicile pe care ar trebui să le aibă un voluntar ?”, 42,6% dintre persoanele chestionate au considerat că  este aproape important ca sensibilitatea să fie parte din caracteristici, în schimb 1,5% consideră că nu trebuie să o aibă deloc.

În schimb, 91,2% dintre respondenți sunt de părere că seriozitatea este foarte importantă să existe la orice voluntar, iar 8,8% aproape important.

O altă caracteristică pe care orice persoană care intenționează să voluntarieze trebuie să o aibă este dorința de a ajuta. Aici, 89,7% dintre persoane au menționat că este foarte important să existe.

42,6% dintre respondenți consideră că este foarte importantă ca voluntarul să fie creativ, în timp ce 29,4% nu o consideră o obligativitate, dar nu ar strica existența acesteia. 27,9% consideră că este aproape importantă o astfel de caracteristică.

  Ultima caracteristică pe care mi-am dorit să o aflu, este cea referitoare la ”Curajul de a se exprima”, unde 52,9% sunt de părere că este dezirabil să existe. 29,4% dintre persoane consideră că este aproape important o astfel de caracteristică, iar cei mai puțini (1,5%) consideră că acest aspect nu contează nu contează așa de mult.

Reușește voluntariatul să schimbe viața unui om prin ridicarea stimei de sine ? 32,4% dintre persoanele care au completat chestionarul spun că  voluntariatul i-a ajutat destul de  mult în creșterea stimei de sine. 30,9% au spus că  le-a fost crescută foarte mult stima de sine în urma implicării lor în acțiunile de voluntariat, iar la polul opus 1,5% au spus că nu a avut un efect de impact acest lucru.

Voluntariatul a însemnat o etapă importantă din viața multor respondenți, pentru că 54,4% au spus că în urma activităților, aceștia au dobândit cunoștințe noi, în schimb 1,5% au spus că nu au dobândit cunoștințe în plus față de cele pe care le aveau deja.

În urma voluntariatului, mulți respondenți (44,1%) spun că au deprins abilități de comunicare eficientă. Doar 2,9% au spus că abilitatea de comunicare nu le-a fost îmbunătățită de acțiunile de voluntariat.

Pentru că voluntariatul are un impact pozitiv asupra celor ce aleg să ofere din timpul lor în mod gratuit, 38,2% dintre respondenți au spus că activitatea benevolă a avut un impact foarte mare în a organiza mai eficient sarcinile de la serviciu. 27,9% spun că nu a fost așa de mare impactul în a deprinde modalități de organizare a sarcinilor de serviciu, iar 4,4% au spus că voluntariatul nu i-a dezvoltat deloc în această privință.

Voluntariatul a avut un impact foarte mare asupra multor persoane, căci 79,4% au spus că în urma acestuia ei au reușit să fie mult mai recunoscători pentru ceea ce au. 11,8% au spus că aproape foarte mult au învățat să fie mai recunoscători după implicarea în acțiunile benevole.

Empatia nu trebuie văzută ca pe o slăbiciune, ci ca pe un punct forte a persoanei ce o deține. Atunci când cineva are această caracteristică umană, înseamnă că există mereu speranță de mai bine și că optimismul nu trebuie eliminat din viețile noastre.

Goleman (2006), consideră empatia ca fiind un anume grad de comunicare emoțională, ce reprezintă o condiție necesară pentru a înțelege cu adevărat lumea interioară a celuilalt.

Multe persoane chestionate, 76,5% mai exact, au spus că au reușit să fie mult mai empatice față de nevoile celor din jur în urma voluntariatului, în schimb 1,5% dintre cei chestionați, consideră că empatia nu a avut un impact foarte mare în viețile lor.

La întrebarea ”Ce determină alte persoane să devină voluntare ?”, 28,85% dintre respondenți au spus că unul dintre motive ar fi dorința de a ajuta, alți 15,38% spun că din empatie față de cei din jur sau din anumite experiențe personale trăite. 13,46% consideră că acumularea experienței este un alt motiv pentru care unii aleg să se implice în activitățile de voluntariat.

Pentru mare parte dintre persoanele chestionate, a voluntaria înseamnă un stil de viață, este felul lor de a trăi, este acea împlinire sufletească pe care o astfel de activitate ți-o poate oferi. Totodată, înseamnă și oportunitatea de dezvoltare personală, profesională cât și oportunitatea de a-și lărgi rețeaua socială.

Pentru 9,86% dintre respondenți, voluntariatul înseamnă ajutor, pentru 8,45% bunătatea și dăruirea reprezintă voluntariat, empatia înseamnă voluntariat pentru 7,04% dintre persoane.

Concluzii

”Cercetarea” de față a avut ca scop identificarea efectelor percepute ale voluntariatului asupra persoanelor. Rezultatele obținute arată că activitatea de voluntariat are efecte pozitive asupra individului. Totodată, acest exercițiu a evidențiat faptul că voluntarii trebuie considerați parteneri ai schimbării, pentru că ei au acea dorință de a ajuta comunitatea să se dezvolte pe termen lung. Cu siguranță, voluntarii nu pot rezolva toate problemele, însă aceștia pot ajuta la ameliorarea acestora.

Cercetarea a fost realizată în mediul on-line în perioada 14-25 noiembrie a.c., prin aplicarea unui chestionar cu variante de răspuns (o parte dintre întrebări au avut și scală de evaluare, pentru a ajuta la interpretarea răspunsurilor) cât și întrebări deschide. Instrumentul cu ajutorul căruia au fost culese datele a fost inserat pe platforma stelianjuganu.ro, ce a facilitat completarea chestionarului, culegerea datelor, și mai apoi  interpretarea lor.

De departe, voluntariatul rămâne unul din mijloacele prin intermediul căruia o persoană se poate îmbogăți sufletește, acest lucru fiind vizibil și din răspunsurile primite din partea celor 68 de respondenți. Lucrul comun pe care respondenții îl au este dorința de a ajuta, dorința de a schimba lumea prin puterea exemplului.

Dacă ar fi să realizez un portret al persoanei voluntare, aș spune că este empatică, curajoasă pentru că a ales să iasă din zona de confort pentru binele comun al comunității, este o persoană conștientă că schimbarea începe mereu cu sine. Voluntarul nostru este acea persoană ce activează necondiționat, căci el/ea știe că este importantă contribuția pe care el și-o aduce acolo unde alege să se implice.

În încheiere, vă las câteva dintre mesajele de încurajare venite din partea respondenților pentru cei care încă nu au trăit experiența voluntariatului.

Voluntariatul este un mod de a te dezvolta, de a te cunoaște pe tine și pe cei din jurul tău. Sunt experiențe frumoase, din care ai multe de învățat.

∗∗∗

Să caute o asociație/instituție care are același interese cu ale lui și să acționeze.

∗∗∗

Implicarea creează beneficii pe termen lung.

∗∗∗

În acest mod îți poți face prieteni, poți învăța o grămadă de lucruri și poți primi lecții de viață în fiecare zi. Te dezvolți pe tine însuți și poți forma prietenii pe viață cu persoanele pe care le întâlnești !

∗∗∗

Voluntariatul ajută să fii empatic cu cei din jur, să cunoști și alte clase sociale, categorii de persoane aflate în nevoie și mai ales persoane care deși au provenit dintr-un mediu nefavorabil, au reușit să obțină succes în viață, și la rândul lor au devenit empatici cu cei din jur. Așadar, voluntariatul, indiferent de domeniul în care alegi să-l faci, ajută la dezvoltarea sănătoasă a unei societăți prin prisma faptului că suntem mai empatici și atunci când e nevoie nu ne gândim de două ori înainte de a ajuta, ci pur și simplu acționăm.

∗∗∗

Bucuria și mulțumirea resimțită în urma voluntariatului sunt inegalabile.

∗∗∗

Societatea, așa cum este azi, poate să evolueze și să prospere doar dacă noi toți învățăm să ajutăm alți oameni fără a aștepta ceva la schimb. Ar fi voluntar înseamnă a fi om.

∗∗∗

Voluntariatul e mai mult decât o strângere de fonduri și e mai mult decât organizarea unui proiect. E un grup de oameni adunați cu același scop, și acela de a aduce un impact pozitiv asupra comunității sau la o scară mai largă. Pe lângă relații care pot dura toată viața, pe lângă skill-urile pe care le dobândești, pe lângă dezvoltarea personala pe care o poți avea și pe lângă satisfacția personală, voluntariatul îți poate aduce niște oportunități care îți pot schimba viața.

Îmi doresc foarte mult ca faptele bune să nu se termine niciodată, pentru că doar în acest fel vom putea trăi într-o lume mai frumoasă !

Profit de această ocazie pentru a transmite sincerele mele urări, tuturor celor care au ales să facă din voluntariat un stil de viață și le doresc să trăiască mulți ani împliniți !

La mulți ani, dragi voluntari !

Stelian,

Bibliografie

Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca. (2008). Preluat de pe www.centruldevoluntariat.ro

Goleman, D. (2006). Inteligența socială: noua știință a relațiilor umane (2 ed.). (S. I. Relationships, Trans.) București: Curtea Veche.

Juganu, S. (2012a). Definiții. În Ghidul tânărului voluntar (p. 8). Cluj-Napoca: Editura NAPOCA STAR.

Juganu, S. (2012b). Evoluția voluntariatului în România. În Ghidul tânărului voluntar (p. 11). Cluj-Napoca: Editura NAPOCA STAR.

Juganu, S. (2017, 09 06). Preluat de pe stelianjuganu.ro: https://stelianjuganu.ro/voluntariatul-sansa-de-a-ma-intalni-cu-mine/

Legea voluntariatului, nr. 195/2001, art. 2, punctul ”a”, versiune actualizată la data de 30 iulie 2006